marți, 24 iulie 2012

Schimbare majora pentru soferi. Hotararile judecatoresti in materia contraventiilor rutiere pot fi atacate cu recurs

       CCR a admis in 15 mai 2012, prin Decizia nr. 500/2012, exceptia de neconstitutionalitate a alin. 3 1 al art. 118 din Codul rutier, care stabileste ca hotararea judecatoreasca privind plangerea impotriva procesului-verbal de contraventie (in domeniul rutier) este definitiva si irevocabila. Aceasta prevedere a fost introdusa in Codul rutier in noiembrie 2010, prin Legea nr. 202/2010.

Decizia CCR a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 492 din 18 iulie 2012 si este definitiva si obligatorie.
Practic, prin aceasta decizie, CCR a dat dreptul conducatorilor auto sa conteste hotararea judecatoareasca prin care se solutioneaza planegerile pe care le depun impotriva proceselor verbale de constatare a contraventiilor rutiere.
Potrivit prevederilor legale, impotriva unui proces-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza de competenta a fost constatata fapta.

Pana acum, hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutiona plangerea era definitiva si irevocabila, insa CCR a admis ca aceasta prevedere este neconstitutionala.

"Avand in vedere ca, in practica, unele instante de judecata, in lipsa unei cai de atac impotriva hotararilor pe care le pronunta, absolutizeaza prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor in materia circulatiei pe drumurile publice. Aceste instante nu isi mai exercita astfel rolul activ in ceea ce priveste administrarea tuturor probelor utile, pertinente si concludente in cauza, respingand astfel plangerile contraventionale fara a intra in cercetarea fondului", arata judecatorii in motivarea decizie publicata in Monitorul Oficial.

Magistratii de la CCR mai explica, in motivare, ca eliminarea singurei cai de atac in materia contraventiilor la circulatia pe drumurile publice ar echivala cu golirea de continut a dispozitiilor art. 129 din Constitutie potrivit cu care „impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii”.

"Este de necontestat ca legiuitorul poate limita numarul cailor de atac, insa, prin norma legala criticata, se elimina singura cale de atac si anume recursul", precizeaza judecatorii, care adauga ca 'in materia contraventiilor la regimul circulatiei pe drumurile publice, prin eliminarea controlului judiciar al hotararilor pronuntate de judecatorie se aduce atingere principiului accesului liber la justitie, dreptului la un proces echitabil, dreptului la aparare, unicitatii, impartialitatii si egalitatii justitiei, golindu-se astfel de continut principiul exercitarii cailor de atac."

Mai mult decat atat, magistratii constata ca aceasta conduita poate constitui premisa unor viitoare condamnari ale statului roman de catre CEDO, avand in vedere jurisprudenta acestei instante, respectiv Hotararea din 4 octombrie 2007, pronuntata in Cauza Anghel impotriva Romaniei, paragraful 68, in care s-a constatat incalcarea art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ce statueaza cu privire la prezumtia de nevinovatie, vazuta ca una dintre garantiile fundamentale ale dreptului la un proces echitabil."

Decizia CCR care permite ca hotararile judecatoresti pronuntate in materia contraventiilor rutiere sa fie atacate cu recurs intra in vigoare odata cu publicarea, impreuna cu motivarea decizie, in Monitorul Oficial, si anume in 18 iulie.


sursa:avocatnet.ro

luni, 23 iulie 2012

Si amenzile pot fi esalonate la plata. Cum procedezi pentru esalonare?

Printre obligatiile fiscale care pot fi esalonate la plata se numara, de la inceputul lunii iunie, si amenzile, pana in acel moment ele nefiind beneficiare ale acestui regim.

Iata pasii ce trebuie urmati pentru a putea aplica esalonarea acestor obligatii fiscale.


Ordonanta de urgenta nr. 29/2011 prin care s-a dat posibilitatea contribuabililor sa opteze pentru esalonarea obligatiilor fiscale, pe o perioada de cel mult 5 ani a fost modificata de Guvern la inceputul lunii iunie prin OUG nr. 24/2012.OUG nr. 29/2011 prevede ca, pentru obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, organele fiscale competente pot acorda, la cererea contribuabililor (persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare), inlesniri sub forma esalonarii la plata pe o perioada de cel mult 5 ani.
Esalonarea la plata se acorda pentru toate obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, inscrise in certificatul de atestare fiscala.

Totusi, prevederile OUG nr. 29/2011 nu se aplicau asupra tuturor obligatiilor fiscale restante, fiind excluse, printre altele, amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat si obligatiile fiscale de a caror plata depinde acordarea sau mentinerea unei autorizatii, acord ori alt act administrativ similar.

Prin OUG nr. 24/2012,Guvernul a abrogat aceste prevederi, astfel incat de acum se pot esalona la plata si amenzile, dar si obligatiile fiscale de a caror plata depinde acordarea sau mentinerea unei autorizatii.

"[…] S-a impus completarea cadrului normativ existent care reglementeaza acordarea inlesnirilor sub forma esalonarii la plata, in sensul de a fi cuprinse in obiectul esalonarii si alte categorii de obligatii fiscale, urmarindu-prin aceasta masura, realizarea unui sistem unitar de accesare a esalonarilor la plata, indiferent de creditorul fiscal", argumenteaza Finantele in nota de fundamentare a OUG nr. 24/2012.

Cum pot fi esalonate la plata amenzile

"Esalonarea amenzilor si/sau obligatiilor fiscale de a caror plata depinde mentinerea autorizatiei, acordului ori a altui act administrativ similar se acorda in aceleasi conditii in care a fost aprobata esalonarea obligatiilor fiscale aflata in curs de derulare", se mai precizeaza in OUG nr. 24/2012.

Procedura prin care obligatiile pot fi esalonate la plata a fost aprobata prin Ordinul MFP nr. 1853/2011, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 249 din 8 aprilie 2011.

Cererea de acordare a esalonarii la plata

Esalonarea la plata se solicita de catre contribuabili in baza unei cereri depuse la registratura organului fiscal competent sau comunicate prin posta, cu confirmare de primire.

Cererea contribuabilului se solutioneaza, in termen de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii acesteia, de catre organul fiscal competent, prin emiterea unei decizii de esalonare la plata sau a unei decizii de respingere a cererii de acordare a esalonarii la plata.

Cererea de acordare a esalonarii la plata va cuprinde urmatoarele elemente:
a) datele de identificare a contribuabilului: denumirea/numele si prenumele acestuia, a/ale reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/imputernicitului, daca este cazul, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscala, numarul de telefon/fax al acestora, adresa de e-mail, precum si numele, prenumele si calitatea celor care reprezinta contribuabilul in relatiile cu tertii;
b) perioada pentru care se solicita esalonarea la plata, exprimata in luni, si motivarea acesteia;
c) suma totala pentru care se solicita esalonarea la plata, defalcata pe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat si in cadrul acestora, pe obligatii fiscale principale si accesorii;
d) justificarea starii de dificultate generate de lipsa temporara de disponibilitati banesti si cauzele acesteia;
e) mentiuni referitoare la esalonarile la plata acordate in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata, denumita in continuare ordonanta de urgenta;
f) data si semnatura contribuabilului/reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/imputernicitului, precum si stampila, daca este cazul.

La cererea de acordare a esalonarii la plata se anexeaza urmatoarele documente:
a) declaratia pe propria raspundere a contribuabilului din care sa reiasa ca nu se afla in procedura insolventei, ca nu se afla in dizolvare si/sau raspunderea solidara, potrivit prevederilor art. 27 si 28 din Codul de procedura fiscala;
b) documente sau informatii relevante in sustinerea cererii.

In cazul persoanelor juridice, la cererea de acordare a esalonarii de plata se anexeaza si urmatoarele documente:
a) copia ultimei situatii financiare anuale depuse la oficiul registrului comertului/organul fiscal competent, dupa caz;
b) situatia incasarilor si platilor pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a esalonarii la plata
c) copia ultimei balante de verificare;
d) programul de restructurare sau de redresare financiara semnat de reprezentantul legal al contribuabilului, care va contine si argumentarea posibilitatii platilor pe perioada solicitata la esalonare;
e) situatia privind indicatorii orientativi si alte informatii

In cazul persoanelor fizice, la cererea de acordare a esalonarii la plata se anexeaza si urmatoarele documente:
a) registrul-jurnal de incasari si plati sau, dupa caz, acte prin care se dovedesc veniturile contribuabilului pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a esalonarii la plata;
b) programul de redresare financiara sau orice alt document similar care va contine si argumentarea posibilitatii platilor pe perioada solicitata la esalonare.

Contribuabilii fara domiciliu fiscal in Romania pot beneficia de esalonare la plata numai daca desemneaza un imputernicit.

Eliberarea certificatului de atestare fiscala

Dupa primirea cererii de acordare a esalonarii la plata, organul fiscal competent verifica:
a) daca cererea contine elementele si documentele prevazute mai sus
c) daca au fost depuse toate declaratiile fiscale, potrivit vectorului fiscal;
d) existenta unor sume de rambursat/de restituit/de plata de la buget.

In situatia in care a/au fost emisa/emise decizia de rambursare/de restituire si/sau acte de individualizare a obligatiilor de plata de la buget, organul fiscal efectueaza inregistrarea compensarii, inainte de eliberarea certificatului de atestare fiscala.

In vederea solutionarii cererii de acordare a esalonarii la plata si a stabilirii sumelor care vor face obiectul acesteia, organul fiscal elibereaza, din oficiu, certificatul de atestare fiscala, conform modelului Certificatul de atestare fiscala se elibereaza in doua exemplare: un exemplar se comunica contribuabilului, iar un exemplar se arhiveaza de catre organul fiscal la dosarul esalonarii.

In cazul in care exista diferente intre sumele solicitate de catre contribuabil in cerere si cele inscrise in certificatul de atestare fiscala, organul fiscal solicita, in scris, prezentarea contribuabilului la sediul sau pentru clarificarea situatiei fiscale a acestuia. Solicitarea se transmite contribuabilului odata cu certificatul de atestare fiscala.

Termenul de clarificare a neconcordantelor si de eliberare a unui nou certificat de atestare fiscala este de cel mult 15 zile de la data comunicarii certificatului de atestare fiscala initial.

Continutul certificatului de atestare fiscala eliberat in scopul esalonarii la plata a obligatiilor fiscale

Certificatul de atestare fiscala cuprinde obligatiile fiscale exigibile existente in sold la data eliberarii acestuia.

Certificatul de atestare fiscala cuprinde 3 sectiuni:
a) sectiunea A „Obligatii de plata exigibile existente in sold la data eliberarii certificatului”;
b) sectiunea B „Obligatii de plata care nu pot face obiectul esalonarii la plata”;
c) sectiunea C „Obligatii fiscale nete administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala ce pot face obiectul esalonarii la plata”.

Nu se inscriu in certificatul de atestare fiscala sumele reprezentand obligatii fiscale stabilite prin acte administrative fiscale a caror executare este suspendata in conditiile art. 14 si 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Procedura de emitere a acordului de principiu sau a deciziei de esalonare la plata ori a deciziei de respingere

Indeplinirea conditiei referitoare la dificultatea generata de lipsa temporara de disponibilitati banesti si capacitatea financiara de plata pe perioada de esalonare, se analizeaza si se stabileste de organul fiscal pe baza documentelor referitoare la incasarile si platile pe ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de acordare a esalonarii la plata, a programului de restructurare sau de redresare financiara prezentat de contribuabil ori a altor informatii si/sau documente relevante prezentate de contribuabil sau detinute de organul fiscal. In aceasta analiza sunt relevante evolutia pozitiva a capacitatii financiare de plata pe perioada esalonarii, precum si sustenabilitatea acesteia.

Prin acordul de principiu, organul fiscal stabileste perioada de esalonare, dobanda datorata pe aceasta perioada si procentul de pana la 40% prevazut la art. 9 alin. (9) din ordonanta de urgenta, dupa caz, precum si cuantumul garantiei. Dobanda se calculeaza de la data emiterii acordului de principiu.

Garantii

In termen de 30 de zile de la data comunicarii acordului de principiu, contribuabilii trebuie sa constituie garantii sub formele prevazute la art. 9 alin. (2) din ordonanta de urgenta.

In cazul in care contribuabilul constituie garantie sub forma scrisorii de garantie bancara, aceasta trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
a) denumirea bancii emitente;
b) data emiterii scrisorii de garantie si perioada de valabilitate a acesteia. In acest caz, scrisoarea trebuie sa aiba mentiunea ca perioada de valabilitate a acesteia este cu cel putin 3 luni mai mare decat scadenta ultimei rate din esalonarea la plata;
c) valoarea scrisorii de garantie bancara;
d) obiectul pentru care se elibereaza scrisoarea de garantie bancara;
e) semnaturile autorizate conform competentelor stabilite;
f) angajamentul ferm al bancii emitente de a plati suma stabilita, in mod neconditionat si irevocabil, la solicitarea organului fiscal.

In cazul in care contribuabilul ofera bunuri potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) din ordonanta de urgenta, organul fiscal competent dispune instituirea masurilor asiguratorii, cu exceptia cazului in care acestea sunt deja sechestrate de organul fiscal. Prevederile cap. VI privind masurile asiguratorii din titlul VIII din Codul de procedura fiscala se aplica in mod corespunzator numai in ceea ce priveste indisponibilizarea bunurilor.

In cazul bunurilor oferite drept garantie potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) si d) din ordonanta de urgenta, oferta contribuabilului este insotita de urmatoarele documente:
a) actul de proprietate asupra bunului;
b) raportul de evaluare a bunului;
c) extrasul de carte funciara actualizat, in cazul bunurilor imobile; d) extrasul actualizat de la Arhiva de Garantii Reale Mobiliare, in cazul bunurilor mobile;
e) fisa mijloacelor fixe.

Raportul de evaluare se intocmeste de un expert evaluator independent, autorizat in conditiile legii, iar costul evaluarii se suporta de catre contribuabil.

In cazul bunurilor imobile, raportul de evaluare va cuprinde si valoarea orientativa stabilita prin expertiza intocmita de camera notarilor publici.

In cazul in care bunurile contribuabilului oferite drept garantie sunt deja sechestrate de organul fiscal numai pentru obligatiile fiscale ce formeaza obiect al esalonarii la plata, iar valoarea acestora acopera valoarea prevazuta la art. 9 alin. (9) sau (11) din ordonanta de urgenta, contribuabilul are obligatia de a prezenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acordului de principiu, raportul de evaluare si celelalte documente prevazute.

In cazul in care bunurile contribuabilului oferite drept garantie sunt deja sechestrate de organul fiscal atat pentru obligatiile fiscale ce formeaza obiect al esalonarii la plata, cat si pentru alte obligatii ce nu formeaza obiect al esalonarii la plata, valoarea garantiei trebuie sa acopere valoarea obligatiilor esalonate la plata, dobanda pe perioada esalonarii, procentul de pana la 40% din sumele esalonate la plata, precum si valoarea obligatiilor ce nu formeaza obiect al esalonarii la plata pentru care s-a instituit sechestrul.

Pe parcursul derularii esalonarii la plata, la cererea contribuabilului, organul fiscal competent poate aproba inlocuirea garantiei si/sau redimensionarea acesteia in functie de valoarea ratelor ramase de achitat. Cererea de inlocuire si/sau de redimensionare a garantiei trebuie sa contina motive justificate si sa indice garantia oferita.

Atentie!
OUG nr. 24/2012 precizeaza ca, in cazul in care valoarea garantiilor constituite pentru esalonarea obligatiilor fiscale aflata in curs de derulare acopera si amenzile si/sau obligatiile fiscale de a caror plata depinde mentinerea autorizatiei, acordului ori a altui act administrativ similar, nu se mai constituie garantii.

Procedura de emitere a deciziei de esalonare la plata

In situatia in care contribuabilul a depus garantiile in cuantumul prevazut in acordul de principiu, precum si documentele necesare, in termenul legal, organul fiscal verifica indeplinirea tuturor conditiilor si intocmeste referatul „B” si emite decizia de esalonare la plata.

Decizia de esalonare la plata se emite in doua exemplare, dintre care un exemplar se comunica contribuabilului, iar un exemplar se arhiveaza de organul fiscal la dosarul esalonarii. Daca contribuabilul constituie garantie sub forma scrisorii de garantie bancara, decizia de esalonare la plata se emite in 3 exemplare, iar cel de-al treilea exemplar se comunica bancii emitente a garantiei.

In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 4 alin. (1) din ordonanta de urgenta, organul fiscal intocmeste referatul „B” si emite decizia de respingere a cererii de acordare a esalonarii la plata.

Esalonarea la plata se acorda de catre organul fiscal competent pe numar de luni, pe o perioada de cel mult 5 ani, prin emiterea deciziei de esalonare la plata. Numarul de luni este dat de numarul de rate de esalonare.

Perioada de esalonare la plata a obligatiilor fiscale se stabileste de organul fiscal in functie de cuantumul obligatiilor fiscale si de capacitatea financiara de plata a contribuabilului. Perioada de esalonare la plata acordata nu poate fi mai mare decat perioada de esalonare la plata solicitata de contribuabil.

Termenul de plata a ratelor de esalonare este data de 15 a fiecarei luni. Prima rata din graficul de esalonare la plata are termenul de plata data de 15 a lunii urmatoare emiterii deciziei de esalonare.

Odata cu emiterea deciziei de esalonare se emit si deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii aferente obligatiilor fiscale esalonate, calculate pana la data emiterii deciziei de esalonare la plata.

Finalizarea esalonarii la plata

In situatia in care sumele esalonate la plata au fost stinse in totalitate si au fost respectate conditiile prevazute la art. 10 alin. (1) din ordonanta de urgenta, organul fiscal emite, in doua exemplare, decizia de finalizare a esalonarii la plata. Un exemplar al deciziei se comunica contribuabilului, iar un exemplar se arhiveaza de organul fiscal la dosarul esalonarii.

Pierderea valabilitatii esalonarii la plata

In cazul in care se constata neindeplinirea uneia dintre conditiile prevazute la art. 10 alin. (1) din ordonanta de urgenta, organul fiscal va emite, in doua exemplare, decizia de constatare a pierderii valabilitatii esalonarii la plata. Un exemplar al deciziei se comunica contribuabilului, iar un exemplar se arhiveaza de organul fiscal la dosarul esalonarii.

In scopul efectuarii stingerii, vechimea sumelor reprezentand rate ramase nestinse ca urmare a pierderii valabilitatii esalonarii la plata este data pierderii valabilitatii esalonarii la plata .

Stingerea obligatiilor fiscale inainte de emiterea deciziei de esalonare


In cazul in care in perioada cuprinsa intre data eliberarii certificatului de atestare fiscala si data comunicarii deciziei de esalonare la plata s-au stins obligatii fiscale prin orice modalitate prevazuta de lege, care sunt cuprinse in suma care face obiectul esalonarii la plata, cu sumele respective se considera a fi stinse ultimele rate din graficul de esalonare, pana la concurenta acestora, fara modificarea graficului de esalonare. In cel mult 10 zile de la data emiterii deciziei de esalonare la plata, organul fiscal va informa contribuabilul cu privire la aceasta operatiune.

Divizarea sau fuziunea persoanelor juridice pe perioada esalonarii

In cazul divizarii sau fuziunii persoanei juridice care beneficiaza de esalonare la plata, aceasta este obligata sa prezinte organului fiscal proiectul de divizare sau fuziune si, daca este cazul, actele constitutive ale societatilor rezultate din divizare sau fuziune.

In baza acestor documente, organele fiscale competente emit noi decizii de esalonare la plata pentru sumele ramase in sold la data divizarii sau fuziunii, astfel:
a) in cazul fuziunii, prin insumarea soldurilor persoanelor juridice care fuzioneaza;
b) in cazul divizarii, prin repartizarea soldului persoanei juridice divizate in functie de modul de repartizare a pasivelor in cadrul proiectului de divizare.

Noile decizii de esalonare la plata se emit de catre organul fiscal competent pentru administrarea creantelor fiscale ale persoanelor juridice rezultate din divizare sau fuziune, in baza informatiilor si documentelor transmise de organul fiscal emitent al deciziei de esalonare la plata initiale.

Contestarea deciziilor


Impotriva deciziilor emise in temeiul prezentei proceduri se poate formula contestatie in conditiile titlului IX din Codul de procedura fiscala.

Evidenta si monitorizarea esalonarilor la plata

Organele fiscale competente care acorda esalonari la plata organizeaza evidenta cererilor de esalonare la plata, deciziilor de esalonare la plata, deciziilor de respingere a cererilor de esalonare la plata, deciziilor de constatare a pierderii valabilitatii esalonarii la plata, precum si a deciziilor de finalizare a esalonarii la plata si urmaresc modul de respectare a esalonarilor la plata acordate.

Inlesnirile la plata acordate in baza altor acte normative se deruleaza in conditiile prevazute de respectivele dispozitii legale.

Regim special de esalonare pentru obligatiile fiscale e a caror plata depinde acordarea sau mentinerea unei autorizatii

Prin OUG nr. 24/2012, Guvernul a stabilit si un regim special de esalonare pentru a obligatii fiscale de a caror plata depinde acordarea sau mentinerea unei autorizatii.

Astfel, noile reglementari prevad ca pentru contribuabilii care au solicitat esalonarea la plata si care trebuie sa achite obligatiile fiscale intr-un anumit termen pentru a se mentine autorizatia, acordul ori alt act administrativ similar, autoritatea competenta nu are dreptul sa revoce sau sa suspende actul pe motiv de neplata a obligatiilor fiscale la termenul prevazut in legislatia specifica, iar garantiile constituite nu se executa pana la solutionarea cererii de acordare a esalonarii la plata.

In situatia in care cererea de acordare a esalonarii la plata a fost respinsa, acesti contribuabili trebuie sa achite obligatiile fiscale de a caror plata depinde mentinerea autorizatiei, acordului ori a altui act administrativ similar in scopul mentinerii actului, in termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei de respingere. In acest caz, o noua cerere de acordare a esalonarii la plata se poate depune dupa implinirea unui termen de 12 luni de la data comunicarii deciziei de respingere.

In schimb, daca esalonarea la plata a fost aprobata, pe perioada de valabilitate a esalonarii la plata, autoritatea competenta nu poate sa revoce sau sa suspende autorizatia, acordul sau alt act administrativ similar pem otiv de neplata a obligatiilor fiscale la termenul prevazut in legislatia specifica, iar garantiile constituite nu se executa.

Noile prevederi se aplica si cererilor de acordare a esalonarii la plata in curs de solutionare la data de 7 iunie 2012 (cand noile reguli au intrat in vigoare, odata cu publicarea lor in Monitorul Oficial).

De asemenea, OUG nr. 24/2012 da posibilitatea contribuabililor care beneficiaza deja de o esalonare la plata in momentul intrarii in vigoare a noilor prevederi sa poata solicita esalonarea amenzilor si/sau obligatiilor fiscale de a caror plata depinde mentinerea autorizatiei, acordului ori a altui act administrativ similar, inscrise in certificatul de atestare fiscala.


Sursa: avocatnet.ro

Clienta care a obtinut in instanta o dobanda mai mica la contractul de credit intampina alte probleme: Banca refuza sa puna in aplicare decizia irevocabila a instantei

Clienta care a obtinut in instanta o dobanda mai mica la contractul de credit intampina alte probleme: Banca refuza sa puna in aplicare decizia irevocabila a instantei

O clienta din Targu Mures a obtinut, in instanta, o decizie irevocabila prin care banca este obligata sa-i recalculeze dobanda creditului contractat, conform metodei de calcul stabilita de OUG nr. 50.../ 2010. Cu toate acestea, conform avocatului care s-a ocupat de caz, banca refuza sa puna in aplicare dispozitiile instantei.

In aprilie, ICCJ admitea cererea clientei si "obliga parata (banca, n.r.) sa incheie actele aditionale si in conformitate cu dispozitiile art. 37 lit. a, din OUG nr.50/2010, nemodificata, in sensul ca dobanda este formata din EURIBOR la care se adauga 1,5 PP marja fixa, pe toata durata derularii contractului. Irevocabila."

Cu toate acestea, potrivit avocatului care s-a ocupat de caz, Alexandru Seuleanu, banca refuza sa puna in aplicare decizia pronuntata de ICCJ, motiv pentru care clienta a demarat, la sfarsitul lunii iunie, procedura executarii silite. Conform lui Seuleanu, executorul judecatoresc a emis somatia prin care banca era obligata sa se conformeze dispozitiilor ICCJ, insa, chiar si asa, banca a refuzat aplicarea deciziei.

In acelasi timp, banca a transmis, recent, clientei o adresa in care reitereaza refuzul punerii in aplicare a deciziei instantei de judecata si in care mentioneaza ca are dreptul legal de a promova cai extraordinare de atac – revizuire si contestatie in anulare, ambele cu termen la data de 16.01.2013.

Contactati de AvocatNet.ro, reprezentantii bancii in cauza nu au dat nicio declaratie pana la scrierea acestui articol.

Cum s-a ajuns in instanta?

Contactat de AvocatNet.ro in aprilie, Alexandru Seuleanu, avocatul care s-a ocupat de caz, a dat cateva detalii referitoare la partile implicate, dar si la motivele pentru care s-a ajuns la instanta.

Astfel, in anul 2007, clienta a semnat un contract de credit de nevoi personale ce prevedea initial o dobanda fixa, iar ulterior o dobanda calculata dupa formula 1,5 puncte procentuale, plus dobanda interna a bancii.

Peste 3 ani de la contractarea creditului, in anul 2010, clienta a introdus o actiune in instanta, prin care solicita bancii incheierea unui act aditional la contractul de credit, act prin care sa se stabileasca faptul ca formula de calcul a dobanzii este 1,5 PP plus Euribor (modalitate de calcul stabilita prin OUG nr. 50/ 2010).

In motivarea sa, reclamanta sustine ca banca nu si-a indeplinit obligatia legala prevazuta de OUG nr. 50/2010, care obliga bancile sa asigure un mod transparent de calcul al dobanzilor variabile, stabilind ca dobanda interna va fi inlocuita cu un indicator usor verificabil – Euribor/Robor/Libor/rata de referinta a BNR.

Un prim pas nereusit: Tribunalul Mures a respins initial cererea

In octombrie 2011, Tribunalul Mures a respins insa, actiunea, catalogand ca "nefondata" cererea formulata de reclamanta.

"Tribunalul Mures respinge actiunea, fara a se pronunta pe fond, marginindu-se a indica ca OUG nr. 50/2010 nu se aplica si contractelor in derulare. Iar Curtea de Apel Targu Mures admite in parte, in sensul ca respinge capatul de cerere referitor la modalitatea de calcul al dobanzii si admite capatul de cerere referitor la comision", a declarat Alexandru Seulean, avocatul reclamantei.

Intrebat de motivele pentru care s-a decis respingerea actiunii, Seuleanu a precizat ca instanta a considerat ca "banca si-a indeplinit obligatia de a incheia act aditional, iar daca nu ne convin clauzele, avem o actiune in anulare acestora, ca fiind clauze abuzive, cu alte cuvinte <<obligatia de a face>> a fost indeplinita de banca".

Pozitia Inaltei Curti de Casatie si Justitie

In urma recursului la decizia Curtii de Apel Targu Mures, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dat castig de cauza reclamantei.

In decizia sa, ICCJ admite recursul si "obliga parata sa incheie actele aditionale si in conformitate cu dispozitiile art. 37 lit. a, din OUG nr.50/2010, nemodificata, in sensul ca dobanda este formata din EURIBOR la care se adauga 1,5 PP marja fixa, pe toata durata derularii contractului. Irevocabila."

"Ce se intampla mai departe? S-a creat un precedent?"

"Decizia ICCJ este practica judiciara, nefiind obligatorie pentru nicio instanta din Romania, cu alte cuvinte pot exista solutii contrare"", a raspuns Alexandru Seuleanu la intrebarea AvocatNet.ro.

De asemenea, acesta a precizat ca, in cazul practicilor neunitare, exista institutia "recursului in interesul legii", prin care procurorul general poate sesiza ICCJ pentru a se pronunta asupra unor chestiuni de drept identice, dar solutionate diferit de instantele din Romania.

"Acea decizie a ICCJ este obligatorie pentru toate instantele, insa in cazul de fata nu vorbim de o decizie data de ICCJ intr-un recurs in interesul legii, deci nu este obligatorie, avand doar valoare de practica", a aratat Sauleani.